niciodata Soare

eterna cascada
a ta culoare fada
pe strazile mele
unde-mi bat zilele
necrutatoare curge
culorile-mi distruge
odihna imi impungi
in ropote lungi
in linistea ce-alungi
in greii tai fulgi
in grelele lacrimi
alungate patimi
arunci cuvinte dureroase
in soaptele sfioase
ce-ating pamantul ferm
rasunand etern
soapta ce o chem
din sunete sa cern
semnul ce-l astept
din haosul nedrept
sa nu cad in ispita
in lacrima topita
dar sunt un fulg de nea
cazut in palma ta
caci nu as fi putut
pe crestet singuratic
intr-un moment romantic
sa-ti fi cazut
deci sunt o picatura
venit din lume pura
pe strazile mele
pe strazile rele
unde nu rasare
niciodata Soare