wanna make the same mistake ?

aveai dreptate, e mai usor sa iti spun in scris, sa ma exprim, sa ma deschid [daca nu am fost destul de deschis pana acum - eu (in narcisismul si grandomania mea) consider ca nu am mintit, nu am ranit, nu am fost "inadecvat" sau nelalocul meu, consider ca am lasat firul vietii nealterat prin actiunile mele, chair l-am prezis intr-o seara cand eram baut, seara despre care poate acum nu-ti mai amintesti desi eu imi amintesc (cu toate ca eram baut)dar hai sa pastrez firul discutiei in directia in care o pornisem...], am fost foarte ciudat in ultimele zile, desigur, recunosc, stiu chiar si motivul desi nu vroiam sa ti-l dezvalui, acela esti tu, persoana ta, prezenta ta in mintea mea, mirosul tau pe pielea mea spalata recent, imaginea ta imprimata permanent pe retina ochilor mei, vocea ta pe care o ascult la casti in fiecare zi (fie ca e un artist sau altul, tot ce spune iese din gura ta), desigur ca nu am aruncat la gunoi ideea de noi nici macar o nanosecunda, nici macar in somn, recentele evenimente fiind ca un ciocan ce, desi sparge acel teoretic zid ce statea intre noi, ma tintuieste si pe mine de podea, imi distruge orice idee pe care as fi avut-o in legatura cu noi, ma face sa cred ca nu vom mai exista niciodata, noi,(daca am existat cu adevarat), ca de fapt am facut-o din nou, m-am avantat, m-am indragostit, ca de obicei...am suferit...am scris...am rabdat...eternul blablabla si etc cu care sunt mai mult decat obisnuit dar care ma doare mai tare de fiecare data.
nu vreau sa cred ca se va intampla, ca te voi uita , de fapt stiu ca nu se va intampla, nu voi putea, vei exista in continuare acolo, in adancimile constiintei mele, pe langa multe alte suflete pierdute de al caror nume am uitat de mult...dar oare numele tau il voi uita ? oare voi mai stii sa te chem, sa te sun, sa te vizitez ? oare voi gasi drumul catre amintirea ta doar prin vederea instrumentului ce zace neajutorat sprijinit de peretele camerei mele, amintindu-mi cartile ale caror actiune nu o voi mai stii, oare te voi simti mangaindu-mi cercelul, oare iti voi simti pielea ce ma cheama, calda, lipicioasa, lipindu-ma de ea, si nu rece si indiferenta ca metalul din care e facut cercelul...oare...vom exista, noi ?
ai explodat in mine provocand cataclisme de nedescris, te-ai prins intr-un joc dual din care nu mai stii sa iesi, indecizia ce urla in tine...oare e timpul sa fugi ? DA, dar in ce directie ? spre pasiune ? spre lumina ? stiu ca iti place aventura si sa traiesti intens, ca iti place sa te lupti cu tine insuti, te cunosc intr-atat de mult, si totusi nu te inteleg, nu stiu in ce directie vei fugi ca sa ma arunc cu o ultima sfortare in calea ta.
nu vreau sa te uit, oare tu vrei sa ma uiti ?

o ultima tigara

nu ma mai indragostesc
incerc sa imi promit
greseala sa nu mai comit
sa nu ma mai ranesc


dar hai sa mai incerc
sa cred in vise roz
sa trag inca un loz
s-aprind inca un bec


dar si el se arde
se sparge in bucati
ca si-n alte dati
si trec tot mai departe


nu ma mai indragostesc
incerc sa imi promit
sa nu o mai comit
sa-ncerc sa ma pazesc

nu ma mai, vreodata,
indragostesc de-o fata
dar hai sa aprind iara
o...ultima tigara

inca mai vreau

sufletel de lut
candva am vrut
sa ne-ntalnim
sa ne soptim
sa fim sortiti
sa fim iubiti
sa fi putut
sa reusim
sa fim feriti
candva demult
sa ne ferim
a fi loviti
dar aberez
in gand oftez
dar tot mai stau
inca mai vreau
sa te pastrez

singuratate

singuratate
simt ca traiesc
inima imi bate
nu reusesc
sa le-opresc toate
sa le gonesc

iti scriu scrisoare
in ea iti pun
ganduri usoare
tot iti spun
tot ce ma doare
ce ma face nebun

inconjurat de multi
nimeni nu asculta
despartiti de munti
nimeni nu se-avanta
cum sa-i infrunti
cand nu te alinta

caut linistea ce poate
sa-mi redea singuratate

batut si obosit

de fiecare data incalcit
observ cum trece Soarele grabit
trecand peste-al meu nefericit
trup batut si obosit

ma obisnuiesc
cu chinul pamantesc

mi-e frig in bataia lui
in calda raza a Soarelui
ofer o clipa gandului
ofer o sansa momentului

ma gandesc
la tot ce-i nelumesc

ma incalzesc cu ganduri reci
gandindu-ma ca n-o sa pleci
ca peste mine te apleci
mana-ti prin piele calda-mi treci

ma pacalesc
singur ma amagesc

existi ?

existi
in mintea-mi ce exulta
persisti
in gandul ce rezulta
opresti
bataia inimii mele
cresti
in ideile rebele
traiesti
in gandul meu ascuns
iubesti
cuvantul meu nespus ?
meriti
sa fii de nepatruns ?
asculti
la al meu plans ?

destine imperfecte

ea este frumoasa
micuta si sfioasa
pe loc innebuneste
oricine o priveste
pe loc te dovedeste
cuvinte cand iti creste

el este curat
mandru si inalt
ca Soare rasarit
din poveste venit
zambeste arogant
cu gandul dezarmant

ei nu se iubesc
nici nu se doresc
nu se potrivesc
totusi el o plange
totusi ea se frange
totusi vor a fi
doi inocenti copii
nici nu s-au vazut
nici n-ar fi putut
dar in insisi poarta
a celuilalt soarta
ei au destinul stabilit
pe-acest taram fagaduit
taram neprihanit

caci de fapt ei se iubesc
atat de profund
sentiment ce amandoi nutresc
dar il ascund
impreuna-ntineresc
timpul ei opresc
dar tot nu se-ntalnesc
caci in diferite zari
dar impreuna traiesc
nenumarate mari
inaltul orizont
le taie calea
cu taisul bont
curmandu-le visarea

dar ei nu asculta
tot nu se lasa
dragostea e surda
dragostea-i frumoasa
iubirea este-n suflet
iubirea se consuma
iubirea
nu cunoaste regret
sau nefericirea
iubirea e nebuna
iubirea nu dispare
ca a diminetii bruma
cand Soarele rasare
iubirea este foc vioi
in ochii celor doi
iubirea ii orbeste
in suflete le creste
iubirea se ascunde
in nevazute unde
iubirea se propaga
ramane fara vlaga
din vise se hraneste
in zori iar izbucneste
pe frunte se prelinge
pe buze ii atinge
inspre barbie curge
cu greutate fuge
pe podeaua de lemn
spre destin nedemn
e lacrima calda
ce menire are
inima sa arda
coborand la vale
pe obrazul moale
spre infinita mare
de inimi frante
de lacrimi neiubite
cazand in uitare
in ganduri obosite
scrise pe frunte
profund crestate
sub pielea ce se zbate
in carnea ce vrea
lor sa se predea
placerii cea nebuna
oricand sa se supuna
sa se lase-n voia lor
sluga patimilor
al dansului covor
sa nu duca dor
implinirii dorintelor
sa se preschimbe
in al lor nor
pe care sa se plimbe
unde sa se astepte
unde sa isi uite
lumile nedrepte
lumile marunte
norul cel adanc
sa fie al lor prunc
sa nu afle durere
sa fie-a lor putere
putere de-a iubi
de a-si fagadui
noaptea pe ascuns
iubirea cea eterna
in intuneric nepatruns
cu capul sub perna
ca se vor iubi
ca nu se vor uita
cat vor mai trai
ca nu vor lasa
nimic a-i desparti
nimic a-i departa
desi el e zenit
iar ea este nadir
el este rasarit
si la distanta unui fir
ea este apus
ea este la un pol
iar el la cel opus
si intre ei e gol
si nu se vor gasi
nu se vor intalni
si doar se vor dori
si-oricat ar incerca
ei nu se vor iubi
ei doar se vor visa

vorbesc iar singur

constrans de-ale mele radacini
cu lungi, nenumarate maini
sunt un copac fara de lege
sunt un suflet ce-si alege
de unul singur drumul
nestingherit de fumul
focurilor voastre
parfumul inimilor noastre
ciocolata am ales
mi-am ales tutunul
cu capul fara fes
in iarna rece plec
nopti si zile sa petrec
sa fiu al tarii mele domn
caci nu am pic de somn
al meu neobosit aparator
sa fiu
chiar de-am sa mor
caci stiu
ca nu am sansa
sa razbesc
in lumea asta falsa
sa traiesc
nu pot sa fiu condus
niciodata nu voi putea
sa ma las rapus
sa ma las de altii dus
adus in fata ta
de ma vei intreba
+ ai fost tu al tau rege ?
- am ascultat de lege
+ ai fost al tau stapan ?
- nu, doar biet roman
+ ai fost doar un biet miel ?
- am vrut sa fiu rebel
+ ai vrut, dar n-ai putut ?
- am vrut, dar n-am stiut
+ de ei ai ascultat ?
- nu, dar am mimat
- in vis m-am razbunat
- in scris doar am pictat
- in gand doar i-am certat
+ dar ei te-au nimicit
+ doar eu te-am auzit
+ cu mine ai vorbit
+ doar eu te-am ascultat
- stiu ca am gresit
+ pe tine sa te certi
- o fac necontenit
+ sa stii dar sa te ierti
aici eu m-am oprit
ramas inmarmurit
- cum, sa ma iert subit ?
+ ascult ce iti spun
oare sunt nebun ?
nici nu mai stiu ce spun
sa ma opresc acum
mai bine sa mai stau
de adevar poate dau
- spune-mi tot ce stii
+ stiu ce stii si tu
+ stiu ce vrei sa fii
+ stiu ce vrei sa fiu
+ sunt gandul tau tarziu
+ subconstientul viu
- de fapt nu stii nimic
+ asculta-ma un pic
+ o data iti mai zic
- ce vrei de la mine ?
+ vreau sa te ridic
+ vreau sa-ti fac un bine
+ caci esti inca mic
- dar daca eu nu vreau ?
+ ramas bun imi iau
- stai ! ca totusi stau
+ stiam, deja te stiu
+ dar este prea tarziu
- te rog eu sa nu pleci
- ramai aici pe veci
+ nu pot, caci sunt slabit
- dar nici n-a rasarit
+ eu Soarele il simt
- dar ziua n-a venit
+ dar simt al lui venin
- si nici nu e senin
+ acum ne despartim
- la noapte...ne mai intalnim ?

grai curat

oblojindu-mi ranile
sufletului indurerat
cercetand sufletele
toata viata am cautat
la buna jumatate
la care am sperat
de ea sa am parte
daca-mi este dat
graiu-mi e curat
daca vrei sa vezi
este-adevarat
daca vrei sa crezi
este-al meu pacat
sa nu il cercetezi
caci mi l-am platit
prin cat am suferit
prin cat am alergat
prin cat te-am venerat
prin cat eu te-am iubit
chiar si cand
acestea cunoscand
m-ai parasit

vis aiurit

a-ndraznit
a sperat
a murit
a-nviat
a plecat
a revenit
a disparut
poate-a vrut
vorbele unui mut
poate-a crezut
poate-a vrut prea mult
poate n-a putut
sa treaca prin scut
sau poate-a putut
si daca a trecut
acea poarta a rupt
acel zid a daramat
apoi a plecat
razand neincetat
de ce-a realizat
peste ce a dat
este chiar ce-a visat
este tot ce-a sperat
dar cu piciorul a dat
in vid a aruncat
in plin a lovit
caci iar a parasit
l-a nenorocit
sub Soare rasarit...
vis aiurit
iarasi s-a trezit

iarasi in torace

nu l-am crezut in stare
sa fie-atat de moale
al meu suflet invins
de ea prea greu atins
durere mult prea crunta
el inca mai infrunta
durerea ce persista
caci ea inca insista
nu stiu cat mai rezista
durere mult prea trista
primeste in torace
accepta, caci ii place
senzatia il fura
asteapta lovitura
si maine se intoarce
placere mare-i face
sa-l calci cu-al tau cuvant
sa-ti iei din el avant
sa pleci cu el sa zbori
stapanul sa-i omori
caci si lui ii place
durere sa-si provoace
durere ce-i da pace
durere in torace

damien rice - volcano

ce sunt eu pentru tine
nu e ce vrei sa fie
ce vrei de la mine
nu iti trebuie
ce iti daruiesc
e ceea ce traiesc
nu e nimic nou
nu sunt al tau erou
nu ingenunchea
in fata mea
te va durea
te voi saruta
vei cere iar
vei vrea mai mult
iti voi fi dar
ce te ascult
ce te sarut
totusi prea tanara esti
atat de mult ca sa iubesti
vulcan, sa te topesti
cu mine sa te multumesti
atat sa sangerezi
din tine ce-mi oferi
crezand ca speri
ca te voi ajuta
dar te voi devora
te voi distruge
in propriul tau sange
te voi ineca
de te vei mai juca
cand nu te vei mai minti
cand te vei trezi
cand vei realiza
ca exist in fata ta
pentru a te iubi
prea tarziu
sa mai fiu
va fi

moment promis

adanc inscris
in momentul promis
in mincinosul vis
ne vom avea
ne vom visa
nu vom mai cauta
ne vom atinge
vom plange
unul pe altul
ne vom frange
oprind momentul
nesimtind regretul
neobosind
iubind...

niciodata Soare

eterna cascada
a ta culoare fada
pe strazile mele
unde-mi bat zilele
necrutatoare curge
culorile-mi distruge
odihna imi impungi
in ropote lungi
in linistea ce-alungi
in greii tai fulgi
in grelele lacrimi
alungate patimi
arunci cuvinte dureroase
in soaptele sfioase
ce-ating pamantul ferm
rasunand etern
soapta ce o chem
din sunete sa cern
semnul ce-l astept
din haosul nedrept
sa nu cad in ispita
in lacrima topita
dar sunt un fulg de nea
cazut in palma ta
caci nu as fi putut
pe crestet singuratic
intr-un moment romantic
sa-ti fi cazut
deci sunt o picatura
venit din lume pura
pe strazile mele
pe strazile rele
unde nu rasare
niciodata Soare

doar un gand

ratacesc in jurul unui gand
dar se pierde neajungand
idee coapta si gandita
speranta alba negasita

gand apasator si greu
ce imi revine mereu
dar sta un pic si fuge
si somnul imi distruge

pasesc incetisor, cu frica
in raza diminetii ce se ridica
luminand mereu acelasi gand
cu care vad si ziua innoptand

nenumarate nopti nedormite
nenumarate certuri infinite
nenumarate lupte interioare
cu gandul ce ma doare

cuvinte multe grele
ganduri bune, rele
prin mintea mea trecand
ramane doar un gand

mister ce te cuprinde

singur ma amagesc
cand ma tot gandesc
la sansa de-a te tine
o data langa mine
imi dau seama acum
ca sunt un pic nebun
c-am vrut sa indraznesc
putin sa te iubesc
putin doar m-am uitat
cu ochii te-am pictat
cu ochii te-am privit
dar ochii m-au mintit
caci nu mi-au spus atunci
ca-n vise ma arunci
ca o sa m-ametesti
ca n-o sa ma iubesti
ca o sa ma simt greu
ca o sa plang mereu
ca nu o sa-nteleg
misterul sa dezleg
mister ce te cuprinde
si vise mie-mi vinde
dar visele-s desarte
caci totusi ne desparte
un spatiu nesfarsit
un timp de neoprit

fara ciocolata calda

singuratate ma-nconjoara
vise negre ma omoara
tot ce am ma paraseste
doar durerea mai traieste

Soare negru doar mai am
bunatate nici un gram
in intreaga mea fiinta
colcaie doar suferinta

camera intunecata
vocea mintii innecata
linistea din jurul meu
ating negru apogeu

oglinzi si masti

ratacind cuvinte pe tastatura rece
astept revelatie ce printre idei trece
slalom necurat si vitejesc
al gandului ce nu pot sa opresc
iti desenez oglinzi
sa poti privi in ele
esenta sa surprinzi
sa nu te mai insele
sa vezi cu ochii-nchisi
cu mintea doar sa simti
sa tragi o privire pe furis
pe tine sa nu te mai minti
sa nu te mai chemi
la ceas tarziu
sa te auzi cum gemi
de dor timpuriu
incerc sa te crut
sa nu te blestem
dar in acelasi put
amandoi soarta avem

sa vezi si tu o data
masca cea necurata
ce nu o mai suporti
fara sa vrei s-o porti
ce nu poti s-o mai scoti
ce vrei s-o dai la morti
apoi intorci la vii
un pic sa poti simti
ce-nseamna a trai
sufletu-ti lasi liber
si gandul efemer
si ochii pana-n cer
si Soarele reper
ce zilnic rece moare
si chemat de tine, rasare

Soare am

ploua iar
nu inteleg
nu am habar
vreau sa o neg
caci eu am Soare
ce nu moare
ce n-asculta
de seceta uda
acida, cruda
ploaie scurta

astru iasa
lui ii pasa
sa ma vada
topeasca zapada
iesi iara
Soare-afara
sa ma-ncalzesti
sa ma topesti
sa-mi povestesti
ca ma iubesti
sa ne dorim
sa contopim
sa nu mai gonim
singuri, ci impreuna
tinandu-ne de mana
sa murim

la cer sa ridicam
soarta ce speram
sa zburam spre Soare
atunci cand timpul moare
sa zburam spre al meu Soare
ce niciodata nu moare
cand inima ma doare
sa zburam spre Soare

nadina

N u-mi vine sa va povestesc
A m pierdut prin birou
D esteptul de mine si bou
I diot ca-ntotdeauna
N u mai gasesc
A ta poezie, nadina

vrabiuta...

in mod nevoitor
taiat de prea mult dor
va creste falnic pom
va sta in el un om
va creste acel fiu
al cugetului tarziu
va simti a sa vina
de-a sta tot in rutina
va simti a sa crima
va vedea lumina
va plange fara vina
la copacul va sa vina
ce inima-i alina
va merge-n pas grabit
fugi-va inspre el
sperand un crez rebel
reusind a-si fi amintit
de copacul neumbrit
sperand necontenit
copacul a nu fi murit

gandesc incet

un cuget gol
un gand domol
o minte stinsa
o stea neatinsa
un suflet lovit
de ea parasit
un dor prea ravnit
un om neiubit

nu caut absurdul
nu vreau nepututul
ci raza de Soare
in noaptea ce moare
in ziua divina
din via lumina
setea s-opresc
ochi sa orbesc
plans sa n-aud
sunet absurd
sa beau nebunesc
in ea-ntineresc

primesc un raspuns
in vesnic apus
il pun iar pe coala
in ora fatala
in ceasul oprit
hilar prelungit
incet desenez
idei creionez
culoare ratata
idee patata
din negru nascuta
poveste crescuta
din cugetul gol
din gandul domol

cat te visez...

si m-am trezit
si te-am vazut
si am zambit
caci mi-a placut
jucarie
destinata mie
usor zglobie
jucarie vie

te iau, te joc
te pun la loc
de tine ma sufoc
nu ma satur deloc
cand simt ca iau foc

obosesc
tot nu ma opresc
mai mult reusesc
sa ma indragostesc
de-un zambet copilaresc
un zambet ceresc
ce cand il privesc
simt ca-nnebunesc
si ma trezesc...
si plang
si pumnii strang
si ma lovesc
si plang prostesc
si ma lovesc
si iar adorm
si te visez
si iar zambesc...

iubesc nesiguranta

speranta
dulce nesiguranta
de ea ma lovesc
cu ea ma contopesc
in ea ma topesc
pe ea cu adevarat
neincetat...
o iubesc

calcand taram pagan
plangand
pamant mancand
caind
planset nebun
sunet plapand
ajung sa-nfrang
lumina
atribuindu-mi vina
oprind ce e feeric
scaldand in intuneric
doi ochi inlacrimati
de lumnina parasiti
de-ntuneric loviti
de viata curmati

ciocolata calda si tutun

ceasca rece neatinsa
tigara alba neaprinsa
idee de lumini ascunsa
idei pe foaie nepatrunsa
peisaje negre cercetez
cuvinte rele creionez
imagini grele iti pictez
idei in versuri iti asez
de-as incepe iar
ar fi tot in zadar
ar fi tot lung abis
ar fi tot doar un vis
te-as vrea la fel de mult
as sta sa te ascult
la fel as suferi
caci tu nu m-ai iubi
ti-as picta din nou
acest sumbru tablou
soarta nefericita
iubire ne-mplinita
ceasca rece neatinsa
tigara alba neaprinsa

de-as mai fi

hai acum sa-ncerc
sa fiu un fals "artist"
sa spun ca nu sunt trist
sa fiu si eu la fel
sa n-am un gand rebel
sa merg usor in cerc
ma-ntreb oare ce-ar fi
oare m-as mai iubi
oare tu m-ai placea
de-as fi si eu asa

o poza veche privesc
cat de frumos zambesc
ce fericit eram
cand toate le stiam
sau cel putin credeam
sau cel putin speram
cat de inapt
eram de fapt
copil mic si prost
odata am fost
a ma intoarce
orice as face
din nou a fi
a ma iubi
as si muri

apasa x

ce-ti spun e lesne de-nteles
simboluri nu stiu sa folosesc
stiu doar momentul sa-l opresc
atingandu-l cu-n cuvant ales
priveste-ma cum vrei
asculta-ma cum poti
si daca nu suporti
de nu gasesti temei
acestui lung demers
tristului meu vers
de nu-i gasesti folos
te rog atunci frumos
sa nu te iei de al meu pix
ci-n schimb apesi cuminte "x"

dispari

ascult
privesc
astept
exult
lovesc in piept
tresar, aud sunet suspect
macabru efect
un reflex defect
si iar meditez
idei frante
cercetez
apar noi cuvinte
apar noi idei
apari
ratiune pacalesti
speranta vestejesti
vise amagesti
nenorocit nenorocesti
doi ochi amari
parasesti
dispari

inca sunt

spirit plutitor
negru vesnic nor
deasupra mea in zbor
ploaie acida arunci
nu asculti sfioase rugi
de razbunare fugi
speranta-n calea ta distrugi
in trista ta carare ce apuci

fantastica idee
transpusa-n epopee
ce-n somn mi-ai povestit
in visul ce-ai oprit
nu mai este acum
ai transformat-o-n scrum
batand un scurt cuvant
aruncat in vant
batand un trist suflet
plecand fara regret

invat mult prea tarziu
naiv sa nu mai fiu
naiv sa nu iubesc
pentru mine
fara tine
sa traiesc
pe mine sa ma cred
sa nu ma mai reped
de mine sa ascult
in brate-mi sa exult
a mea singuratate
sa-mi fie pasnic frate
sa-ncerc sa uit de toate
sa mi te las in spate

vor trece ani si nopti
vor fi strugurii copti
vei plange-n amintire
vei plange in nestire
adus de vocea ta
in somn ma vei visa
ai vrea sa ma alegi
de mine iar sa legi
nebanuita soarta
ce inima ti-o poarta
dar nu vei reusi
nu vei mai suferi
nu ma vei mai gasi
caci desi
eu am fost mut
n-am disparut
am fost aici
nu m-ai pierdut

suferinta fumez

umplu scrumiere cu ganduri
fumul transpun in randuri
scrumul in piept imi scuturi
parul in fata-mi fluturi
pictezi in aer nuduri
ma arunci intre scanduri
tu inima ce usturi

am obosit de a tot fi
nu reusesc a reusi
nu te opresti din a lovi
nu ma pot opri din a iubi
suferinta ce imi scrii

dar eu fumez in continuare
amintirea-ti ce nu moare
ce ma doare

dimineata

rapus inca o data
creanga putrezita
soarta nenorocita
barda mult prea lata
frunza jos cazuta
gri negru-nfumurat
culoare vestejita
a copacului uitat
polara noapte
rece si neagra
in care toate
pe sine se neaga
stele mai tresara
trecand intr-o doara
murind pe-al lor drum
facandu-se scrum
lasand rand pe rand
in sufletul plapand
speranta luminoasa
din Soare scoasa raza
dimineata ce va sa vina
cu frageda lumina
cu vie vruta viata
cu strop de roua pe fata
cu frunza ce-o sa creasca
fruct ce-o sa nutreasca
si-o vrabie timida
incet pe creanga sa
rupta, gri, frigida,
sfios...
se va aseza

aprinde-mi lumina

pustiu e sufletul
ce iubeste zambetul
ce ignora cugetul
ce spune adevarul

lumina stinsa
de zambet reaprinsa
iubire neatinsa
mintita ne-mpinsa
ea tot se aprinde
eu totusi o sting
ea totusi se-aprinde
eu tot o alint
eu tot o imping
ea tot se alinta
eu tot nu inving
caci stie sa minta
caci stie sa spuna
ce eu tot doresc
ratiune nebuna
ce nu pot s-opresc
ca stie sa fie
vis nebunesc
ca stie sa-nvie
tot ce eu iubesc

jocuri murdare

adevarat visez
in somn
ca sunt treaz
ca nu dorm
ca sunt breaz
si demn
ca am inima de lemn
ce n-aude necaz
"sa scap de tine
dar sa ma mai joc as vrea
sa trisam in joc cu dragostea
caci eu nu pot
tu nici atat nu faci fata
enigmei inimilor noastre de gheata"

day dream

hai sa vorbim
din ochi, fara cuvinte
secrete sa destainuim
sa-ti spun ce am in minte
sa-mi spui tu ce te doare
in timp ce-n cesti apare
prea dulcea mea licoare
esenta vie, tare
ambrozie din Soare

incepi usor, timid
te-ascult atent, sorbind
cuvantul tau amar
ma face sa tresar
lacrima imi stoarce
ganduri imi incurca
o las usor sa curga
caci nu se mai intoarce

sufar suferinta
ce-ti macina fiinta
aprind inc-o tigara
privesc pe geam afara
apare iar dorinta
patrunsa-n neputinta
sa te iau pe sus
sa spun ce e de spus
spre tine ma reped
gentil sa te posed
obrazul dulce, ud
gura sa-ti sarut
prin tine sa aud
ce zeii mi-au cerut
ce-n carte este scris
sa nu ramana-n vis
nu vreau sa ma trezesc
din vis sa-mi amintesc
ci vesnic vreau sa dorm
in visul meu diform
nu-n cruda realitate
pe noi ce ne desparte

dar totusi ma trezesc
in viul meu grotesc
aproape-mi nu gasesc
decat dorul nebunesc
din viul meu cosmar
in gandul meu barbar
diseara te vad iar...

amor in zbor

gasit-am mugurel
prins-am drag de el
firav si mititel
plapandul de el
bietul sufletel
albul porumbel

pe umar sa il pun
pe nume sa ii spun
din mine ciuguleasca
pe mine sa iubeasca

aripile frante
sa ii oblojesc
rau sa nu infrunte
durerea sa gonesc
dandu-i iarasi zbor
lasandu-ma sa mor
prin el ca sa traiesc
prin el ca sa iubesc

sculptez dorinte

confuzie sublima
nu opresc ce ma deprima
nu explic ce-o sa devina
ma complic fara de vina
imi fac semne
piei nedemne
piei sculptate
printre ganduri nepatate
totusi ganduri necurate
si totusi adevarate
si totusi ma torturez
pielea mintii imi crestez
si din cand in cand oftez
caci eu vreau sa te pastrez

popas

norul apasator si greu
ma macina mereu
ma-mpinge sa gandesc
de greu sa ma izbesc
de el ma lepadez

zborul nebunesc
al gandului opresc
fricii nu-i dau fir
frustrarilor delir
ci doar poposesc
un pic doar sa privesc
un pic doar sa iubesc
un inger diavolesc
feeric chip ceresc

razbat

speranta imi razbate
prin timpul ce ma bate
ce-mi provoaca furia
sporindu-mi agonia
speranta ce imi spune
ca este loc pe lume
unde sa postez
statuia ce-ti pictez
cu ochii mintii mele
ce-au vazut multe rele
dar ce-au vazut si bine
cand te-au vazut pe tine
zeita a iubirii
dar si-a neimplinirii
ti-am ridicat altar
ti-am pus in fata dar
dar tu nu il primesti
continuu m-amagesti

incerc sa dau cat pot
incerc sa dau chiar tot
ca sa te strang la piept
si-astept si tot astept
si-n greurile toate
speranta imi razbate

in fotoliu

ma asez comod
incep sa le innod
sa trag si sa intind
esenta sa surprind
sa le interpretezi
cum vrei tu sa vezi
aceste cuvintele
sunt gandurile mele
si lacrimi dintr-un plans
ce necesita raspuns

vis

te cautam si te gaseam
te certam si-ti explicam
tu m-ascultai si-ntelegeai
si pe urma ma iubeai

si cand eu te dezmierdam
din reverie ma trezeam
de lumina tu te speriai
si usor, din fata-mi dispareai...

them,

everything is red
everyone is dead
my heart is torn
nothing is no more

he comes to me
with signs of peace
he lies to me
with so much ease

she comes to me
she kisses me
she lies to me
she hits me
she kills me
she leaves me
she doesn't cry
when i die

hate me

if i should die today
for my soul would you pray?
would you laugh or cry
if your friend would die ?

to die i would be glad
'cause i would see who's sad
i'd see if you're me friend
or only you pretend

you think it's just a joke
all mirrors and smoke
you really don't believe
that i'm going to leave

if this were my will
i won't leave you a bill
i'd leave you something real

so if i've done wrong
to you or anyone
just hate me when i'm gone

reality check

i wake up. my phone is shouting at me. he doesn't care i had a rough night. my sister says i've got 30 minutes to get ready for school. i'm still tired. i tell my mom to leave some money on my desk. i fall back to sleep. i open my eyes again. i've got ten minutes. i wanna eat. the food is cold now. i go wash my face. the water is also cold. i'm looking for some clothes. can't find any. i leave. i walk into a store to buy something. i realize i forgot my money. i go back. they don't have my favourite brand. i miss the bus. i take the next one. it's stuck in traffic. i'm late. the teacher picks on me for that. somebody is laughing. my pen is finished. it's empty. like something else too. it's ringing. i put two coins in the machine. it eats them without giving me my coffee. she doesn't notice me when i walk by to go to my next class. or maybe she doesn't want to. the teacher doesn't apreciate the way i answered. another bad grade. it's two o'clock. i'm going home. i change my mmind. i still wanna have a coffee. i ask a classmate to come. he's busy. most of them are. i go alone. i arrive. they great me with fake smiles and loud "hello"s. i lock myself in my office. i go out to make some coffee myself. although i pay them for that too. i'm out of sugar. i go buy some. i buy my paper too. i go back in my office. i fall asleep in my chair. the coffee's cold. i drink it anyway. a friend calls me. his computer isn't working. my eyes hurt. so does my neck. so does everything else. i tell him i'll come by later. i take out a pen and paper. i write her a poem. she says it's nice. i go home. dad says i didn't do something. we argue. i do it. i go to my friend. it's cold outside. he greats me with a real smile. first one today. the computer says "fatal error". i fix it. after more than two hours. my eyes hurt again. so does my neck. so does everything else. we both go outside. it's raining. i remember the line from a movie "i like standing in the rain because no one can see i'm crying...". a car splashes us. motherfucker. my phone rings. the wine is almost hot. god. when we get there he says his brother took it with some friends. "take out some more" i say. his parents won't let him. they say we allready took out too much this week. i go home. now my computer isn't responding. i'm too tired to fix it. i turn on the tv. steaua loses again. somebody died in his car again. he had a passenger. he also died. the news continues with another death. and another bad news. and another... another rainy day. a week. the paper was more optimistic. a movie. i've seen it. all of them. i switch to cartoon network. i can't even laugh anymore. i switch to mtv. stupid commercial music. i switch to animal planet. a lion is chasing something. he catches it. he eats it. i get bored. i wake up again. this time from reality. by falling asleep. the best movie ever. i even smile. i like it more when i'm dreaming. or is that real? am i dreaming right now? no. it's better to have a cruel reality and a sweet dream than to have a bad nightmare all the time. (wrote on the best day of my life...long time ago...)

copil mic si prost

asteptare imatura
durere, roca dura
sageata rupta, ura
ma lovesti iar in figura
sange de culoare pura
curge peste pleata sura

apare vesnic albicios
prea tarziu, fara folos
bland, cu glasul prea sfios
cu ganduri bune, nor ploios
vrand sa spele ce a fost
vrand sa curete un prost

idiot copil batran
stand cu mainile in san
aruncand vina pe tine
cand, de fapt, ar fi pe sine
cand de fapt s-ar cuveni
gatul lui a-si rasuci

dar el totusi sta si-asteapta
ca in vremi de altadata
gatul lui de prea mic pusti
tu cu sete sa i-l musti
tu din el sa te hranesti
doar un pic...poate-l iubesti...

alo, DA ?

alo?
NU
cum?
adica DA
adica ce spun ?
NU inteleg acum
DA monosilabic
NU urat fatidic
DA in preajma ta
NU a altora
NU in greu cosmar
DA, vis dulce-amar
DA il dau in dar
de NU sa n-am habar
de ce se va-ntampla
de DA ori NU
de NU ori DA
NU stii nici tu
dar totusi te trezesti
telefonul il privesti
il iei in mana ta...
si...
alo, DA ?

arunc ganduri pe fereastra

incoltite de conventii
acele bune intentii
fara alte pretentii
dispar fara obiectii

intreaga-mi fiinta
scaldata-n neputinta
ucisa-i de dorinta
si de indiferenta

2 luni si 13 zile

doua luni si treispe zile
doar atata ne desparte
nici cu vorbele abile
nici cu promisiuni desarte
nici cu ochi de catelus
nici cu ochi de caprioara
nici cu jucarii de plus
nici cu vorba de aseara
nici cu darurile-alese
lacrimi lamentabile
nimic n-o sa compenseze
doua luni si treispe zile

nu-mi gasesc folos

impingand limitele
atingand extremul
cautand boemul
reprimand urletele
regasesc frumosul
in lacrima-mi vie
ce ti-o dedic tie
gasindu-i folosul

alina

A rzand in flacari mult prea reci
L ovesc in portile prea 'nalte
I nunzi in ochii mei cand treci
N ebun gonesc spre vise sparte
A stept in umbra cea din spate

ma vei salva

te voi salva
de tine insuti
te voi imbratisa
sa nu te-nfrunti
te voi rapi
din proprii gheare
te voi iubi
fara iertare
te voi privi
noaptea-n tacere
iti voi oferi
orice placere
vei adormi
in bratele mele
vei tresari
te vei trezi
ma vei zari
ma vei vedea
te vei linisti
te vei calma
tot vei uita
in prezenta mea
vei renega
durerea grea
ma vei chema
a ma vedea
a te salva
a te regasi
a reiubi
vei plange
buzele-ti vei frange
de dorul meu
desi prezent mereu
vei vrea mai mult
sa te ascult
sa te dezmierd
sa nu te pierd
sa nu iti uit
chipul fugit
ochii scrutand
carne placand
buze cerand
dupa mine
plangand
vorbe line
cerand
dupa sunete fine
ascultand
brate depline
cercetand
nopti nebune
visand
dor de mine
plangand
regasire
sperand
nerenuntand
la unic gand
noaptea fumand
tigara contopita in dorinta
sarutandu-mi intreaga fiinta
ca fumul sa dispar
ca Soare reapar
si noaptea-n cosmar
cu spatele intors
de dorul tau prea stors
de dragoste convins
de chipul tau nestins
intoarce-ma la tine
feeric iti voi cere
iubeste-te pe tine
si-n sine vei afla
ti se va revela
in tine vei gasi
in negru colt ascuns
al tuturor raspuns
ca poti si tu iubi
ca vrei, dar cum nu stii
ca eu iti voi arata
ca te voi salva
si-n ceata alungat
prin neguri ratacind
de fapt nu am plecat
eram aici privind
cu sufletul la geam
arunca-mi tu privirea
si spune-mi ce speram
si eu te voi salva
si spune-mi ca te dor
mintile aiurea
si chiar de-ar fi sa mor
te voi salva
si de ma vei uita
in clipa ta cea grea
eu te voi salva
da
de soarta ta
da
te voi salva

why?

why? am i me ?
why? is he better ?
why? is it blue ?
why? isn't it true ?
why? does it matter ?
why? do i care ?
why? do i want to die ?
why? is it all a lie ?
why? is it all real ?
everything i feel...
why? should i live in fear ?
what ? the fuck is going on here ?

seminar de matematici speciale (cu gandul la tine desigur)

1 somn de voie
2 clipe monotone
3 urechi asculta
4 zambete exulta
5 lumini difuze
6 capete confuze
7 puncte scrise-n creta
8 idei, niciuna certa
9 fatale motive
10 chiar de-a fi cu tine

daniela

D oamne ce soarta ai pus
A supra-mi ca o tortura
N umai eu stiu cate am dus
I rosind iubire si ura
E xista oare scris in carte?
L ovind, la usa de departe
A colo, nici acolo de iubire sa n-am parte ?

cristina

C umplita urata
R eactie nenorocita
I storie batuta
S enila nemaivazuta
T enebre-ntunecate
I nocente inecate
N elamurite intrebate
A le mele sunt toate

durere-n piept

liniste va rog
caci scriu al meu prolog
in versuri trase-n foc
in ganduri ma sufoc
ma-ntind in lungi povesti
astept vestite vesti
astept si tot astept
dar tot nu ma destept.

lunga-ti mana rece
prin parul meu ce trece
fata imi acoperi
masca mea descoperi

de viata-mi povestesti
ochii imi trezesti
moartea o renegi
cand tu chiar moarte esti
vise-n fata-mi legi
din viata ma opresti
in gol ma parasesti
in plin iar ma lovesti
un pic iar ma iubesti
si iar ma pacalesti
si ochii-mi ocolesti
la plansul meu surzesti

tu durere cresti
in pante vitejesti
oricum in calde cesti
in ganduri nebunesti
oricat te straduiesti
iar sa ma cuceresti
in noptile ceresti
te prabusesti

dar te ridic
fara sa-ti cer nimic
pe piedestal te pun
viata-mi nu razbun
nu spun nimic acum
nimic nu spun...

desi ar fi cuvinte
ce fug acum prin minte
desi s-ar cuveni
a nu-ti da a trai
desi in mintea mea
chiar ai merita

nu-ti voi fi dumnezeu
nu-ti voi da somn greu
te voi salva mereu
durere-n pieptul meu
te voi iubi mereu

prima poezie (pe care am pastrat-o)(merg)

din neguri nevazute plecand
peste vid si greu trecand
din obisnuinta mergand
din obisnuinta fortand
cu mersul plapand
cu graiul plangand
constiinta mintind
realitatea ocolind
neputinta evitand
cu un singur gand...
incontinuu sperand
gafaind din cand in cand
dar totusi continuand
din sangele meu band
si totusi nerenuntand
sa ma vad ajungand
pe tine sarutand
in brate cuprinzand
paru-ti mangaind
atingand al meu jind
si apoi murind...

"intro"

deci ca prima postare sa va povestesc un pic despre mine...ghiciti care m-a convins sa-mi fac blog(prin puterea exemplului) desi eu cam radeam de ea...hai ca-i trimit cu aceasta prima ocazie un hug :)

lenes prin definitie...geniu neinteles desigur, sensibil si saritor la problemele celor din jur, si nu sunt homosexual(nici ca as avea ceva cu ei), imi plac fetele (desi fetele nu ma plac pe mine - in afara de mama care n-are de ales, saraca...), poti vorbi orice cu si despre mine (ma voi face ca te ascult), nu ma dau mare cu iq-ul meu si capacitatile mele intelectuale (desi aceasta mentionare deja spune tot - adica imi place sa ma laud), imi plac motanii si catelele(serios), plimbarile...bla bla bla...ati inteles ideea...altceva? (desigur ca nu am spus tot..dar atunci care ar mai fi farmecul...va las pe voi sa aflati)