patul de sub mine

patul de sub mine, gol
nu plange niciodata
el nu cunoaste al sau rol
nici nu va sti vreodata
e doar o patura patata
de-o umbra deformata
o perna neschimbata
si-un suflet de-altadata
o amintire sumbra
un zambet in penumbra
o bluza nepurtata
de nici-o alta soarta
un gol in jurul meu
ce bantuie mereu
inconjurat de soapte
ce ma trezesc in noapte
in patul meu cel gol
ce plange-ncet, domol
patul, cel in care mor
ce plange-ncetisor
patul meu in care dorm
patul meu diform

cand

cand m-am saturat de stropi de roua
cand stau si ma uit pe geam cum ploua
cand caut din priviri o lume noua
cand nu mai am putere sa privesc
cand nu mai am de ce sa ma trezesc
cand noaptea, stelele ma parasesc
cand Soarele nu mai vrea sa rasara
cand ninge-n jurul meu in plina vara
cand ganduri de regret incep sa doara
cand nu mai stiu nici ce inseamna noi
cand eu nu mai exist, sunt un strigoi
cand ma ascund sa nu ma vedeti voi
cand chiar si voi de mine va feriti
cand nici nu vreti sa ma mai auziti
cand nici macar nu va mai amintiti

un suflet vreau sa ma salveze
doi ochi vreau sa ma picteze
o ureche sa m-asculte
o gurita sa se-nfrupte
mintea-mi sa le prelucreze
cu gura-mi sa se lupte
plan de lupta sa-mi creeze
cand ma trezesc inimile rupte

semn

cu emotii de copil
in prima zi de scoala
incerc s-ascund abil
cea mai crunta boala
incerc sa nu ma vezi
in clipa-mi de dureri
incerci sa nu ma crezi
ca-ncerc din rasputeri
ca-ncerc sa te privesc
cu ochiul meu nedemn
desi nu indraznesc
ci doar astept un semn
un semn subtil ceresc
un semn ce sa-mi arate
ca pot sa reusesc
ca pot sa las in spate
astept un semn ceresc
un semn sa se arate...

visez frumos

fum gros
gand innecacios
in intuneric negricios
visez frumos

un prieten bun
cand stelele apun
cand nu mai pot fi calm
cand Soare nu mai am

sa-mi cante despre luna
sa-mi spuna vorba buna
cerul sa-mi picteze
sa ma calmeze

nicoleta

mister ce te-nconjoara
fiinta dulce-amara
mister ce nu cuprind
tu nu ma vezi venind
eu nu te vad plangand
de dorul meu cazand
in bratele durerii
N u stiu de ce te sperii
I nsula a placerii
C azuta dizgratios
O cean de nor ploios
L uptand pe drum
E u sunt din scrum
T u vezi acum
A l tau folos
al tau nume melodios

glas vid

o mie de sotii
in mijlocul noptii
o droaie de copii
in mijlocul verii
o mie de amante
curve notorii
doar niste toante
o mie de glasuri
urla-n ureche
doar una-i alaturi
doar una-i pereche
prin valurile agitate
a marii-nspumate
zboara prea lin
cazand in declin
in vidul sublim
de unde venim
spre care tanjim

blogeri

de unde atata tevatura in legatura cu blogurile ?

de unde atatia blogeri ?

(sa-mi scuzati tehnoredactarea voit gresita a cuvantului "blogger" - dar daca nu as preciza, chiar cred ca s-ar gasi destui destepti sa creada ca nu stiu cum sa scriu cuvantul respectiv)


am ajuns la concluzia ca nu se merita efortul sa citesc atat de multe bloguri ce vorbesc despre NIMIC. azi am facut ultima incursiune prin blogrolurile altora si am ajuns la concluzia ca, si fiti atenti aici, nu este o meserie. nu-ti aduce decat deliciul copilaresc de a vedea cum creste numarul vizionarilor, desi nimanui nu-i pasa. tocmai am terminat de citit un blog al unui "bloger profesionist" - adica un bloger care scoate bani. uitandu-ma la parerile lui, ideile (majoritatea despre NIMIC), concluziile, parerile altora (mai ales de genul "frate ce tare esti" si "felicitari pentru blog"), raspunsurile lui la interpelarile adresate, care, apropo, erau printre cele mai mari abjectii ce mi-a fost dat vreodata sa citesc, am ajuns la concluzia ca el chiar nu are nici un talent pe aceasta lume, ci o simpla eroare de calcul a unei lumi intoarse pe dos a facut ca acest om sa aibe "cititori", daca se pot numi asa majoritatea vertebratelor ce ii "rasfoiesc" paginile blogului in cautare de poze. raspunsurile lui ii tradau propria impresie asupra persoanei sale, anume aceea de "guru" autoproclamat al blogerilor. am trecut prin postari si comentarii si raspunsuri cu o oarecare rusine pentru faptul ca am si eu un blog si ca cineva m-ar putea numi bloger, pentru ca - exact cand eram gata sa ies...si sa uit de acel blog, am apasat un link ce m-a transportat in cel mai idiot si improbabil univers paralel la care m-as fi gandit vreodata - blogul sotiei dumnealui, unde primul titlu ce mi-a sarit fara voia mea in ochi impregnandu-mi pentru eternitate dezgustul pentru aceasta "meserie", era "aventurile unei neveste de blogger". am apasat "X". am mai apasat un "X".



alta tema ar fi blogmeetul. nu inteleg. faceti-ma voi sa inteleg. am auzit ca a fost atat de multa lume...desi majoritatea cu care am vorbit despre acest eveniment au avut reactii printre cele mai dezaprobatoare...si chiar vreau sa mentionez un episod (fara sa dau nume, desigur - desigur ca mi-e frica de replica respectivei persoane asa de tare incat nu as avea vreodata curajul sa ...hai s-o lasam balta deocamdata...) in care respectiva, la auzul cuvintelor mele "stii, ti-am citit cateva postari din blog"...ea raspunde cu un, pe atunci de o aparenta sinceritate, "whyyyyyy?" de parca nu ar fi fost niciodata (precum am aflat ulterior) mandra de a avea al x-lea (2 < x < 9) blog ca trafic din nu stiu ce ma-sa de grup sau spatiu web sau ce dreaqu or mai nascoci astia. cu acest gen de falsitate superficiala si usor de descoperit nu ajungeti nicaieri. macar recunoasteti ca va intereseaza sa stie lumea ca aveti blog si ca va hraniti visele cu faptul ca "azi mi-au mai citit vreo 2 insi blogul". recunoasteti. eu unul recunosc.

concluzia
bai baiete ! baga-ti mintile-n cap ! voi faceti blog pentru faima si (desi foarte putini) bani ? eu mi-am facut blog pentru niste motive pe care nu le voi divulga, dar credeti-ma ca nu sunt atat de superficial-materialiste ca ale multora dintre voi. si chiar va spun, cu cea mai mare sinceritate posibila, mi-e rusine de tiulatura de bloGGer.

zambet cuvenit

mai am un pic si zbor
nu vreau sa ma mai mint
cumpara-ti un alt actor
nu sunt dispus sa mor
nu vreau decat sa simt
o vorba de alint
un sunet linistit

incerc sa iti zambesc
sa fiu politicos
la zambet sa-ti platesc
cu un suras sfios
cu ganduri ce plutesc
dar sunt mult prea fricos
ochii sa-ti gasesc
sa ti le povestesc

mereu in actiune
rafale de priviri
te rog sa nu te miri
cand cineva iti spune
sa nu te mai admiri
caci lui i se cuvine
sa-ncerce-a se opune
prin grea intelepciune
acestor vii porniri

dor

firicel fragil de par
cazut in jos pe umar
sa te pieptanam usor
caci ne-a fost atat de dor

close but no

come in
i've been expecting you
flying
and breaking through
doing
what you're supossed to do
crying
and making me cry too
you are
as it seems to me
so far
it's too hard to be
so close
that i can almost see
but no

sinucigas

intr-o panta abrupta
cu inima franta
cazut fara lupta
viermii se infrupta

in intunericul deplin
de unde toti venim
in calmul sublim
stafiile revin

focurile scad
in nemurire cad
in sangele meu cald
nemiscat ma scald

ma trezesc subit
sangele meu gust
mirosul il simt
nu as fi putut
pe loc m-am trezit
nici macar n-a fost
ce mi-am inchipuit
ca as fi facut

imposibil

nu te iubesc
nu te urasc
nici nu vroiam sa te cunosc
nu vreau sa fiu
nu vreau sa fii
nu vreau sa stiu ca tu ma stii
vreau sa te uit
vreau sa ma uiti
vreau sa fim doi necunoscuti
incerc sa plec
incerci sa pleci
incerc sa uit ochii tai reci
incerc sa zbor
incerci sa zbori
incearca-n mortii tai sa mori
in mintea mea
in mintea ta
nicicand noi nu ne vom uita
oriunde tu
oriunde eu
tot ne vom intalni mereu
ne vom certa
sau impaca
nu vom putea trai asa
luna alba
si Soarele sfarsit
ne vom uni in asfintit
gandurile mele
gandurile tale
mereu vor gasi o cale
sa ma sufoci
sa te sufoc
sa ardem in acelasi foc
nu vreau sa stau
nu vreau sa stai
vreau doar liniste sa-mi dai
sa te ridici
sa ma cobor
de nu tu, atunci eu sa mor
sa ma doara
sa te doara
unul dintre noi sa piara
sau sa traiesc
si sa traiesti
de mine doar sa te feresti
sa nu ma vezi
sa nu te vad
caci noi doi facem doar prapad
esti o proasta
sunt un prost
caci nu suntem si nici n-am fost
incerc sa scriu
incerci sa scrii
ne scriem numai prostii
incerci sa canti
incerc sa cant
sa te arunc din vers in vant
tre'sa mergi
si tre'sa merg
din fata-mi fata sa iti sterg
dar tu nu poti
nici eu nu pot
noaptea din vise sa te scot
caci eu visez
si tu visezi
incearca sa nu le mai crezi
eu ma imbat
tu te imbeti
ne dam cu capul de pereti
eu te omor
tu ma omori
prietenii ne aduc flori
iar eu inviu
si tu invii
si suntem iar doar doi copii
si ma-ntalnesti
si te-ntalnesc
si-ti spun din nou ca te iubesc
si ma trezesc
si te trezesti
si-mi spui si tu ca ma iubesti
imbatranesti
imbatranesc
anii grei nu se opresc
eu am murit
tu vei muri
in cer iar ne vom intalni
doar asta speri
doar asta sper
sa ne intalnim in cer
sa nu mai plang
sa nu mai plangi
inima sa nu-mi mai frangi
sa ma iubesti
sa te iubesc
sa fie tot cum imi doresc
dar eu nu sunt
nici tu nu esti
nu suntem ceea ce-ti doresti
ma plictisesc
te plictisesti
de fapt sunt doar niste povesti
tu nu existi
eu nu exist
nu stiu cum sa mai rezist
eu te mint
si tu ma minti
ne spunem doar minciuni fierbinti
eu m-am schimbat
tu te-ai schimbat
nu mai avem ce ne-a fost dat
nu ma cunosti
nu te cunosc
nici glasul nu-ti mai recunosc
eu sunt mare
tu esti mica
de distanta imi e frica
nici aproape
nici departe
nici nu stiu ce ne desparte
pe pamant
sau sus in cer
totul este efemer
eu muritor
tu muritoare
doar iubirea nu dispare
tu n-ai murit
eu nu sunt mort
cat timp in inima te port