cald

parfumul finei fiinte fade
din parul ce-n siraguri cade
se-ascunde in a sa paloare
ca si a Soarelui ardoare

sageti albe nevazute
ganduri calde nestiute
Soarele din departare
incet isi pierde din culoare

Soarele de-ncerci sa-l prinzi
sa te incalzesti
fata intre palme sa-i cuprinzi
cauta sa nu-l privesti

Soarele de il astepti
drumul sa iti lumineze
ajungi deopdata sa regreti
cerandu-i umbra sa-ti urmeze

galben rosu el arzand
eterna masca sa purtand
nu vrea lumea sa mai joace
suferinta sa provoace

nevrand lumina sa inunde
dupa nori el se ascunde
nu vrea, orice ar face
suferinta sa provoace

rabdare

ce sa faca timpul arzator
prin colturile lumii zburator
prezicator de lungi zile de dor
aducator al dulcelui fior

prin cerul gandului lumesc
ce zboara si el nebunesc
apuc un fir si il privesc
astept sa-mi spuna ce-mi doresc


ascult atent la vorba sa
sperand ca nu ma va uita
ca altcandva ma va chema
nerabdator de-a ma vedea


prin timpul trecator prin lume
uitand de certuri si de glume
ceasul vechi ne va compune
poemul cu-al iubirii nume

ascultand caldura

chitari cantand atent
viori visand tacere
ascultand ritmul latent
visez si eu placere

o noapte tumultoasa
o inima atenta
la luna pacatoasa
ce Soarele regreta

chitari neacordate
se-avanta in sublim
privindu-ne toate
cum sunetul oprim

un astru prea inalt
ce incalzeste viata
si plange pe asfalt
pierzandu-si iar speranta

o floricica firava
fara de putere
prin fiinta sa suava
doar caldura cere

privirea coborand
spre gradina arsa
a sa floare cautand
in voia ei se lasa

in voia vantului nebun
ascultand raze cazand
vorbe dulci cei doi isi spun
iubindu-se plangand

carte goala

in a noastra alba carte
cu migala scrijelim
de ce nu avem parte
si tot ce vrem sa traim

"dragostea este un lucru cumplit
care te face sa suferi"
sper doar sa n-o stergi subit
din cele ce le speri

de-ar fi goala cartea 'ceasta
vreau ca tu sa scrii
tot ce-ai vrea pe lumea asta
tot ce ai iubi

la multi ani si la cat mai multi sori pe cerul tau

la culcare

umbra rece ma atinge
Soarele incet se stinge
nu vad niciun trecator
frunzele deasupra trec in zbor

meditatia profunda
in tacere se cufunda
cele treizeci de minute
devin parca tot mai scurte

ma ridic deodata
ma invart prin lumea toata
plutesc prin gol neterminat
gasind si infinitul limitat

ma-ntind pe patul obosit
si-mi spun cu glasul ragusit
culca-te si-n vise cazi
si uita tot ce a fost azi

cadere libera

ma port prin vis
pe val
sub nor
cad in abis
pe langa piedestal
si zbor

ratez o intalnire
prea tarziu
si doare
n-am drept la nemurire
nu pot sa fiu
sub Soare

am uitat bucatile
peste tot
in jur
mi-am pierdut ideile
si nu mai pot
nici sa le fur

ating adancul apogeu
ma-ntorc
si vreu sa trec
arunc tot ce-i al meu
in foc
si plec

combinatie periculoasa

iti sting vocea ragusita
ce arde pielea-mi inasprita
in coltii tai ce-apasa cu tarie
ascut dorinta mea cea vie


in durerea imbibata de placere
ce prinde pas cu pas iarasi putere
astept trezirea care sa-mi ofere
placerea fara de durere