miercuri, 30 iunie 2010

vant din aripi

vanturile bat din nou in frunze
curg prin ape si-ntre panze
curg in valuri ne-ncetate
lovind in crengi abandonate

vanturile vin iar cu putere
din batai de aripi in cadere
serafimi si heruvimi inaripati
ingeri pe pamant descalecati

vanturi calde parfumate
peste sloiuri inghetate
lacrimi murdare si seci
aduc vanturile reci

vanturile aduc astazi ploi
intuneric, apa si noroi
dar vanturile matura agale
tot ce le-a stat vreodata-n cale

vantu-n aripi albe moi
adus de ingeri inapoi
alunga norii intr-un suflu fin
descoperind un cer senin

luminile se sting

revenind la realitate nedumerit
nu reusesc sa mai accept
nu inteleg acest concept
ratiunea e de negasit

mi-am construit o realitate ireala
un vis din ratiune construit
din vointa pura faurit
din regret si din dorinta goala

luminile se sting seara de seara
in intuneric linistea apare
suflet meu gol ma doare
asteptand luminile s-apara

lumina e-n orice fiinta
asteptand sa se trezeasca
in realitatea nelumeasca
lumina este o dorinta