o prea inca necoapta traire
o scanteie mica, o sclipire
un foc pe moarte nepornit
in infernul zilei cea de ieri
in tacerea focului oprit
in caderea gratioaselor sperante
in dizgratia lumestilor averi
te stingi acoperita de reci gloante
in calea amintirilor ce mor
inaintea diminetii te gasesc
iesind sfioasa la lumina
dar te-ascunzi in umbra umbrelor
caci acum umbrele te incalzesc
iar norii ti se-nchina
iar mie azi imi amintesc
acesti nori intunecati
ce vroiam sa uit dar am uitat
acesti nori nenorociti
acei ochi in mine cufundati
acest nor ce plange sacadat
acei ochi prea mult iubiti
acelasi nor nenorocit
acei ochi ce n-am uitat
norii plang iar amutiti
acei ochi ce s-au sfarsit
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu