in amintirea celor de nedescris
in calmul tuturor celor nespuse
o poarta scartaind timid mi s-a deschis
cu priviri scanteietoare si precise
privesc acest taram parca din vis
confuzie printre ideile de-atunci
si amintirile ce mi se contopesc
infuzie de dragoste ce ma arunci
cu lacrimi ce de sus ma tot stropesc
tu ce inspre cer imi dai un branci
in fata ta eu ignorant m-opresc
confuzie in spatele acestei rugi
incerc sa inteleg de ce ti-e teama
cand plang in fata ta sa-ncepi sa plangi
sperand ca nu stiu cine ma cheama
stiind ca nu mai ai unde sa fugi
suntem captivi in a iubirii drama
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu