transformat dintr-un erou neinfricatintr-un om hulit si ignorat
respingand numele ce mi-a fost dat
pe piedestalul meu m-am asezat
nu sunt eu cel care s-a schimbat
ci lumea-i cea care s-a rasturnat
inchisi in ale lor sumbre palate
mai sunt si alte inimi ne-nfricate
privind din ale lor turnuri inalte
ale lumii vesnice pacate
ale oamenilor firi necugetate
cu a lor nebanuita rautate
toti sunt muritori de rand
isi petrec ziua visand
noaptea-n colt singuri plangand
irosesc timpul sperand
si ne stingem rand pe rand
in neant toti disparand
