singur

amnezie ce poarta numele uitarii
nu confera dulcele iertarii
nu sterge pasii grei de ura
ce-au schilodit sarmana faptura

zambetul pervers ii aminteste
ca nimic pe lume nu se uita
ca durerea ce inca mai creste
sunt amintirile ce inca lupta

nu pot purta de unul singur
povara celor ce inca ma dor
samanta amintirilor
din indestructibil negru pur

poti sa plangi, sa fugi, sa speri
poti sa lovesti cu sete-n ele
poti lor sa te oferi
nimic nu poate sa le spele

nu esti niciodata singur pe lume
nimeni nu te va uita
in ale oceanelor spume
multi te vor ajuta

in sangeroasele razboaie
ai tai vor fi la stanga si la dreapta
dar in a regretelor odaie
singur le vei infrunta