acceptare

simt atat de multa nepasare
in cuvantul tau ce vesnic doare
aud razboiul ce-l anunta miseleste
privirea ta ce rece ma loveste

o suta unu ani insangerati
vin spre capataiul ce il bati
o suta una lovituri prea grele
vin sa ma loveasca-n plin si ele

nu trebuia sa se intample asta
nu am putut sa vad venind napasta
cu ochii imbibati de bunatate
nu vezi ura ce vine de departe

a venit acum sa-nlocuiasca
durerea veche ce-a inceput sa vestejeasca
proaspata si crunta lovitura
in lumea ce iubeste doar prin ura

nu mai este loc pentru cuvant
totul se transforma-n vorbe-n vant
nu mai am putere sa ascult
cuvintele ce asteptau de mult

nu mai am putere sa privesc
in jocul tau, acum copilaresc
in ochii tai ce ma privesc acum
judecand, neascultand ce spun

nu mai am putere nici sa simt
fiorul cald adus de un alint
tot ce-a fost candva acum se stinge
cand tot ce-a fost nespus acum invinge

invins, acum capul plecat
de ura sabiei cazand taiat
cazand in gol rece si resemnat
accept destinul crunt ce mi-a fost dat

accept sa fiu lovit, sa fiu furat
accept sa fiu urat, sa fiu scuipat
accept sa fiu barfit si injurat
accept destinul crunt ce mi-a fost dat

accept sa nu fiu vreodata inteles
accept sa nu am niciodata de ales
accept sa nu mai fiu vreodata acceptat
dar stai, m-am razgandit
si inca n-am semnat
caci nu am acceptat
sa nu mai fiu de cineva iubit