apar picaturi de ceata inrosite
apar trairi de viata inrobite
apar iubiri si vieti nereusite
prin ochi mei indurerati de patimi
prin ochii mei imbatraniti de viata
apar pe rand doar ca sa dispara
cate-o intamplare fiecare mai bizara
dispar apoi ca sa se-ntoarca iara
prin ochii mei orbiti de foc si ceata
prin ochii mei nu vreau sa mai traiesc
apar cosmarele ce le gandesc
dispar dorintele ce le nutresc
dispar si visele ce m-amagesc
prin ochii mei nu pot sa mai privesc
prin ochii altcuiva de as privi
doi ochi mai buni si mai naivi
iar lacrimile nu s-ar mai ivi
doi ochi ce n-ar mai fi captivi
doi ochi ce mi s-ar potrivi
prin ochii mei ce nu mai vad culori
sa nu privesti, sa nu visezi comori
prin ochii de lumina cersetori
sa nu privesti la stele, nici la flori
ochii mei doar in pamant sa ii cobori
7 comentarii:
pofteste-n ochii mei sa te observi!!!
cu greu indrazesc sa-i folosesc pe ai mei. varful pantofilor este popas batatorit. nu rasuci cutitul caci oricum este prea adanc infipt
vezi...asta n-am inteles niciodata! cum poti sa nu ridici ochii!daca nici tu nu-ti stii valoarea atunci...cine ti-o va sti? cand ai gresit vreodata asa de tare...incat sa-ti pironeasca ochii pentru totdeauna la varful pantofilor??? de ce te simti vinovat pentru pacatele altora? singurul tau "pacat" e ca te invinovatesti si cari povara altora...daca pentru asta-ti tii ochii in pamant inseamna ca de fapt niciodata nu ai privit in alta parte!
asta as vedea prin ochii tai ?
da, asta! de ce observ o urma de surprindere? despre starea ta actuala nu stiu ce sa cred...pentru ca nu am vorbit prea mult...
starea mea este relativa.
ce raspuns evident evaziv!!!! asta a fost ceva de genul....si daca-ti pasa ce, oricum nu te las sa te bagi! stai linistit, nu o s-o fac! Numai bine!
Trimiteți un comentariu