fantoma mea

locurile-ntunecate ale mintii mele
te-ascund de toate privirile rele
te ocrotesc cu ultima-mi suflare
te arborez pe vaporul meu ascuns de Soare

incalzeste-mi gandurile goale
ofera-mi mangaierea mainii tale
aprinde-o lumanare in serile reci
promite-mi ca vei fi aici pe veci

uit adeseori sa ma gandesc la tine
te pierd pe drum prin zilele senine
te mint ca te urasc si te alung
dar pierzand cararea tot la tine-ajung

n-ai stiut vreodata sa ma certi
ai pornit mereu doar sa ma ierti
n-ai stiut sa-mi spui unde-am gresit
si tu la randul tau m-ai ocrotit

privind in urma cutremurelor noastre
in urma privirilor ce-am aruncat spre astre
in urma lor acum realizam
ca-n urma noastra tot ce-a fost uitam