prima poezie (pe care am pastrat-o)(merg)

din neguri nevazute plecand
peste vid si greu trecand
din obisnuinta mergand
din obisnuinta fortand
cu mersul plapand
cu graiul plangand
constiinta mintind
realitatea ocolind
neputinta evitand
cu un singur gand...
incontinuu sperand
gafaind din cand in cand
dar totusi continuand
din sangele meu band
si totusi nerenuntand
sa ma vad ajungand
pe tine sarutand
in brate cuprinzand
paru-ti mangaind
atingand al meu jind
si apoi murind...