asa cum esti

sub privirea mea tacuta tremurand
simti ghearele mintii in pielea-ti patrunzand
intrebari nemaiauzite inevitabil intreband
si tremuri sub privirea mea, plangand

eu sunt cel ce ma privesc
eu sunt tot ce e lumesc
in oglinda, chipu-mi nefiresc
de om, dar totusi diavolesc

visele in mine parca zboara
de parca as visa intaia oara
si totusi, tot nu simt ca m-am trezit
nu m-am nascut, nu am murit, nu am trait

in viata-mi nedorita prizonier
in existenta ce eu imi ofer
ceva in mine tot mai spera
intr-o existenta cat mai efemera

nu gasesc vreun rost cuvintelor
pe foaie degetele simt ca zboara
de amintiri placute imi e dor
mi-e dor si a-nceput sa doara

stand in fata mea intr-o oglinda
imi las privirea sa ma cuprinda
ma las cuprins de ale mele intrebari
intrebari fara raspuns si remuscari

cand lumea iti e frica sa infrunti
ce greu e sa te linistesti
cat de greu iti e sa fi tu insuti
cand nimeni nu te vrea asa cum esti