intr-o panta abrupta
cu inima franta
cazut fara lupta
viermii se infrupta
in intunericul deplin
de unde toti venim
in calmul sublim
stafiile revin
focurile scad
in nemurire cad
in sangele meu cald
nemiscat ma scald
ma trezesc subit
sangele meu gust
mirosul il simt
nu as fi putut
pe loc m-am trezit
nici macar n-a fost
ce mi-am inchipuit
ca as fi facut
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu